Bloom

Taxonomia lui Bloom a fost creată în 1956 sub conducerea psihologului in educație Dr Benjamin Bloom, pentru a promova forme mai ample de gândire în educație, cum ar fi analiza și evaluarea conceptelor, proceselor, procedurilor și principiilor. Este folosita cel mai adesea pentru proiectarea proceselor educaționale, de formare și de învățare.

Cele trei domenii de învățare identificate:

Cognitiv: abilități mintale (cunoștințe)

Afectiv: creșterea sentimentelor sau a ariilor emoționale (atitudine sau sine)

Psihomotor: aptitudini manuale sau fizice (abilități)

Limba este o cunoaștere care ne face cu adevărat umani. În timp ce alte specii comunică cu o capacitate înnăscută de a produce un număr limitat de vocalizări semnificative, nu există alte specii cunoscute până în prezent care să poată exprima idei (fraze) cu un set limitat de simboluri (sunete de vorbire și cuvinte). Această abilitate este remarcabilă în sine. Ceea ce face chiar mai remarcabil este faptul că cercetătorii găsesc dovezi pentru a stăpâni această abilitate complexă în cazul copiilor din ce în ce mai mici. Copiii cu vârsta de până la 12 luni sunt considerați a fi sensibili la gramatica necesară pentru a înțelege propozițiile cauzale (cine a făcut si ceea ce a facut, de exemplu “iepurele a împins broasca” (Rowland & Noble, 2010).) După mai mult de 60 de ani de cercetare în domeniul limbii, mecanismul care permite copiilor să realizeze silabe și cuvinte din sunetele pe care le aud și să dobândească gramatica necesara pentru a înțelege și produce limbajul este încă o enigmă destul de mare.

Skinner – Teorii timpurii

Una dintre primele explicații științifice ale achiziției limbajului a fost furnizată de Skinner (1957). Ca unul dintre pionierii behaviorismului, el a reprezentat o dezvoltare a limbajului prin influența mediului. Skinner a susținut urmatorul lucru: copiii învață limba bazată pe principiile de întărire a comportamentului prin asocierea cuvintelor cu semnificații. Pronunțările corecte sunt întărite pozitiv atunci când copilul realizează valoarea comunicativă a cuvintelor și expresiilor.

Chomsky

Cel mai cunoscut lingvist din lume până în present! În spiritul revoluției cognitive din anii 1950, Chomsky a susținut că cei mici nu vor dobândi instrumentele necesare pentru procesarea unui număr infinit de propoziții dacă mecanismul de achiziție a limbii depinde numai de introducerea limbii ca si vocabular.

În consecință, el a propus teoria gramaticii universal ca si cum ar fi o categorie de substantive și o categorie de verbe care să faciliteze dezvoltarea întregului limbaj la copii și prelucrarea lingvistică generală la adulți.

Gramatica universală este considerată a conține toate informațiile gramaticale necesare pentru a combina aceste categorii, de ex. substantiv și verb, în ​​fraze. Sarcina copilului este doar să învețe cuvintele limbii sale (Ambridge & Lieven). De exemplu, în conformitate cu Gramatica universala, copiii instinctiv știu cum să combine un substantiv (de exemplu, un băiat) și un verb (a mânca) într-o expresie corectă (un băiat mănâncă).

Această abordare chomskiană (1965) privind achiziția de limbi străine a inspirat sute de cercetători pentru a investiga natura acestor categorii gramaticale asumate, iar cercetarea continuă.

Cercetări contemporane

Un deceniu sau două mai târziu, unii psiho-lingviști au început să pună la îndoială existența gramaticii universale. Ei au susținut că anumite categorii precum substantivul și verbul sunt improbabile din punct de vedere biologic, evolutiv și psihologic.

Cercetătorii au început să sugereze că, în loc să existe un mecanism specific lingvistic pentru prelucrarea lingvistică, copiii ar putea folosi principiile generale cognitive și de învățare.

În timp ce cercetătorii care abordează problema achiziției limbajului din perspectiva gramaticii universale susțin o productivitate timpurie completă, și anume cunoașterea timpurie a limbilor la adulți, altii susțin un proces de dezvoltare mai gradual. Se sugerează că cei mici sunt sensibili la modelele din limba care permit procesul de achiziție.

Concluzie

Găsirea unui răspuns solid la problema achiziției limbajului este departe de a fi terminată. Actuala noastră înțelegere a procesului de dezvoltare este încă imatură. Anchetatorii Gramaticii Universale inca incearca sa convinga ca limbajul este o sarcina prea exigenta de a fi dobandita fara echipamente specifice innascute, in timp ce cercetatorii constructivistii se lupta cu insistenta pentru importanta inputului lingvistic.

Cele mai mari întrebări, totuși, sunt încă nesoluționate. Care este procesul exact care transformă declarațiile copilului într-un discurs corect gramatical de tip adult?

Cât de mult trebuie să fie expus copilul la limbă pentru a obține statutul de adult?

Bibliografie:

https://aggslanguage.wordpress.com/chomsky/
Pinker, S. (1995). The New Science of Language and Mind. Penguin.
Tomasello, M. (2005). Constructing A Language: A Usage-Based Theory of Language Acquisition. Harvard University Press.
Lemetyinen, H. (2012). Language acquisition. https://www.simplypsychology.org/language.html